Nu, de obicei este rapid și ușor inconfortabil.
Pentru mulți pacienți de chirurgie plastică, cea mai mare teamă a întregii călătorii de recuperare nu începe chiar cu intervenția, ci cu „manageablele” care sunt lipite de ei după operație. Drainajele chirurgicale — acele țevi transparente și subțiri care sunt conectate la lămpi de vacuum — sunt o necesitate pentru a asigura siguranța pacienților care au avut o abdomen tăiat, reducție de sân sau ridicare a corpului de la acumularea de fluide (serom). Cu toate acestea, ele au, de asemenea, un impact foarte pronunțat și deranjant atât vizual, cât și psihologic, iar oamenii își amintesc mai mult de asta decât de beneficiile drenajelor.
Odată cu ziua în care țeava va fi scoasă, grijile devin fie severe, fie inconștiente. Pacienții își imaginează că țeava este dimensiuni adânc cusută în organele lor sau că scoaterea acesteia va fi ca și cum ar smulge un bandaj din interior. Există multe povești de groază online, dar adevărul din lumea medicinei este mult mai puțin dramatic. Într-adevăr, este un lucru foarte simplu pentru o țeavă să fie trasă din corp, deși câțiva pacienți pot experimenta o durere insuportabilă de tip „smulgere din interior”. Dacă știi cum stau treburile cu țevile de drenaj și ce se întâmplă exact când le scoți, experiența va fi foarte diferită, mai încurajatoare și chiar uneori o moment de ușurare.
Anticiparea versus Realitatea: Un Joc Mental
Frica de scos a drenajelor reprezintă probabil cea mai mare sursă de îngrijorare pentru pacienți, iar teama este adesea amplificată față de eveniment. Deoarece creierul nostru a fost proiectat pentru supraviețuire, protejând corpul de potențiale pericole, se declanșează o reacție profundă de „dezgust” atunci când ne imaginăm ceva ce trebuie să fie scos din corp. Astfel, această barieră psihologică crește brusc nivelul de durere trimis către creier. Desigur, imaginația umană poate fi atât de puternică încât unii pacienți au simțit durere extremă, de nivelul 10/10. Apoi, fiind atât de speriați, își tensionează involuntar mușchii, ceea ce face ca scoaterea să fie și mai dificilă în realitate.
De fapt, senzația durează doar câteva secunde, mai puțin de trei. Majoritatea pacienților spun că, pe o scară de durere de la 1 la 10, scoaterea drenajului este evaluată de medic la approximately 2 sau 3. Este mai puțin dureroasă decât acele benzi de ceară folosite pentru epilare sau recoltarea de sânge. După ce țeava este complet extrasă, pacientul simte instantaneu o senzație de ușurare. Drenajul, fiind acolo pentru ceva vreme, provoacă o senzație de amorțeală și greutate, dar odată ce țeava este scoasă, sentimentul dispare ca și cum s-ar șterge din minte, iar pacientul devine mai ușor și mult mai mobil.
Senzația de „Alunecare”: Bizară, Dar Ne-Dureroasă
Cum se simte în realitate când nu doare chiar atât de mult? cea mai frecventă descriere a pacienților este că „s-a tras afară drenajul” și s-a simțit „un pic ciudat”, „uma moale” sau a fost „ca un taitei umed” ce s-a deplasat sub piele. Deoarece țeava este făcută din silicon neted și de calitate medicală, nu se lipeste de țesut. Alunecă.
Nu se simte durere ascuțită deoarece, în țesuturile profunde unde se află drenajul, receptorii de durere sunt foarte puțini comparativ cu pielea. Singura senzație ascuțită resimțită vine de obicei de la o „cusătură de retenție” – un singur fir care menține țeava fixată la nivelul pielii. Îndată ce asistenta sau medicul taie acea cusătură, țeava iese ușor și fără rezistență. Senzația unei mișcări interne rapide este unică sau ca o „mâncărime arsură” subită, urmată imediat de un sentiment de gol interior. Este o senzație de eliberare, nu de vătămare.
Trucul cu Respirația Adâncă: Tehnica Tusei
Pentru a face procedura de scoatere a drenajelor să pară simplă, chirurgii au inventat o „tehnică” fiziologică bazată pe un simplu mecanism: folosirea distragerii și controlul respirației. Îți poți fi spus să respiri adânc și apoi să tusești brusc sau să expirăți rapid în momentul în care scoți țeava.
De ce? Mușchii abdominali se contractă, iar presiunea internă se schimbă când tu tusești sau expirăți brusc. Această schimbare atentă a sistemului nervos distrage atenția pentru foarte scurt timp. În plus, te împiedică să-ți ții respirația și să tensezi mușchii, ceea ce ar face ca aceștia să se încleșteze în jurul tubului. Odată ce termini tusea, drenajul este considerat scos și nu mai rămâne nimic de făcut decât să te întrebi de ce ți-ai făcut vreodată griji.
Criteriile de Scoatere: Culoare și Cantitate
Momentul în care drena trebuie scos este la fel de important ca și modul în care se face. Deoarece durează, trebuie să urmăm criterii biologice stricte. Scoaterea prematură poate duce la acumularea de fluide în jurul zonei intervenției, ceea ce necesită aspirație cu ac sau alte intervenții suplimentare (serom). Astfel, vei fi sigur că nu pierzi mai multă bătaie de cap decât ai avut cu drenajul.
Monitorizăm doi parametri: volumul și culoarea. În general, cantitatea trebuie să fie mai mică de 25 ml sau 30 ml pe perioada 24 de ore timp de două zile consecutive. Dacă încă treci de 50 ml de fluid, atunci drenajul trebuie păstrat. În plus, culoarea trebuie să se schimbe de la roșu aprins de sânge la serum galben sau de culoarea paie. Dacă fluidul este încă roșu închis, înseamnă că există încă o ușoară hemoragie activă, iar drenajul trebuie să rămână pentru a fi monitorizat. Răbdarea în această etapă te va ajuta să eviți complicațiile.
Clinica Lin Health Europe: Drenaje Atraumatice
La Clinica Lin Europe, am adoptat tehnologia de drenaj cea mai avansată pentru a asigura maxim confort pacientului. Spre deosebire de tuburile rigide din PVC mai vechi, folosim Drenaje Blake sau drenaje moi, din silicon cu canale. Drenajele Blake au formă rotundă și canale laterale, în loc de găuri care pot fi înfundate cu țesut. Această caracteristică a eliminat problema „ingrowth”-ului tisular, ceea ce era principala cauză a durerii la scoaterea drenajului în trecut.
Echipa noastră de asistenți medicali este foarte pricepută în „Tehnici Atraumatice de Scoatere”. Pentru a face pacientul extrem de sensibilizat, zona este pregătită cu cremă anestezică locală, iar asistenta folosește o mișcare rapidă, fluidă, care reduce tragerea în cazul pacientului. În plus, pacientul este instruit să își curețe eficient (squeeze) drenajele acasă, pentru a preveni formarea cheagurilor. Astfel, când vine vremea scoaterii, linia este clară și iese natural cu ușurință. Transformăm vizita temută într-un moment de sărbătoare a recuperării tale și a etapelor importante.
Întrebări Frecvente Despre Scoaterea Drenajelor
Nici vorbă. Majoritatea pacienților consideră drenajul ca fiind o disconfort foarte minor, și îl estimează la cam 2 din 10 nivel de durere. Este mai degrabă o senzație ciudată de alunecare, mai degrabă decât o durere ascuțită.
Cu siguranță. Dacă eștiți îngrijorat, puteți lua analgezicul prescris sau Tylenol cu o oră înainte de procedură pentru a vă calma și a reduce disconfortul.
Rar se întâmplă ca drenajul să se blocheze. Materialul din siliconul modern folosit la aceste țevi nu se lipește de țesut. Dacă există dificultăți, medicul poate pur și simplu să oprească și să rotească ușor tubul pentru a-l elibera.
Aceasta senzație de arsură provine din frecarea tubului de pielea sensibilă de ieșire în timpul mișcării. Acea senzație durează doar 1-2 secunde, cât timp tubul se deplasează.
În general, da. De obicei, protejăm zona cu o mică bandă adezivă, iar după ce drenajele sunt scoase, poți face duș în 24 de ore, dacă micul orificiu s-a închis.
